Strict Standards: Declaration of Submenu::create_submenu() should be compatible with manageMenu::create_submenu($id, $query) in /home/j00wo3/public_html/includes/Submenu.php on line 4
Pagina principală
 
Particpant la concursul WebTop

Dumitru BATÂR, doctor habilitat n chimie, profesor universitar, Laureat al Premiului de Stat, "UN MESAJ LA MASA UMBRELOR"

     Descendent dintr-o familie de intelectuali, printre care un bunic cu studii la vestita Sorbonă, cu tatăl, profesor de limba franceză, bun cunoscător a nouă limbi străine, şi mama, absolventă a conservatorului, Sergiu Rădăuţanu a dus mai departe şi a întreţinut mereu vie flacăra tradiţiilor cărturăreşti din familie. El se angajează plenar în munca de cercetare şi de activitate didactică, înscriind pe acest ogor pagini excepţionale, despre care vom vorbi in continuare.
     Faptul că azi la Universitatea Tehnică din Moldova s-a ajuns la o structură de 9 facultăţi "cu 58 de catedre şi 11 colegii afiliate, 760 profesori,, inclusiv 45 doctori fiabilităţi, profesori universitari, 400 doctori în ştiinţe, conferenţiari, 4 membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ne vorbeşte despre efortul extraordinar pe care I-au depus cei care au pus bazele acestei instituţii. Printre aceştia numele academicianului Sergiu Rădăuţanu, primul rector la Politehnică, fondatorul şi creierul ei timp de 10 ani, se înscrie, se poate spune, cu litere de aur în analele istoriei acestei instituţii şi nu numai ale ei. Experienţa şi autoritatea lui marcantă în domeniul ştiinţei şi în viaţa publică a imprimat vieţii ştiinţifice şi studenţeşti de la Politehnică un suflu aparte. Asigurând acestei instituţii faima de şcoală de înalte studii, sporind numărul deţineri pretendenţi, dornici să-şi facă studiile într-un cadru de elită.
     Sergiu Rădăuţanu a fost un savant de notorietate universală. Fizician, creator al unei şcoli ştiinţifice care a dat nume de rezonanţă în domeniu, doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1966), profesor universitar invitat în marile universităţi ale lumii să-şi prezinte prelegerile, academician al Academiei de la Chişinău, Sergiu Rădăuţanu a studiat o viaţă întreagă fizica şi chimia semiconductorilor, obţinând în urma cercetărilor rezultate strălucite în aplicarea în tehnică a semiconductorilor multipli, în electronica corpului solid etc. Distinsul savant a efectuat cercetări complexe asupra proprietăţilor fizice şi fizico-chimice ale' unor diverşi compuşi şi aliaje cu structura tetraedrica defectă. De numele lui Sergiu Rădăuţanu e legată descoperirea şi studierea proceselor de punere în ordine, precum şi fenomenul de nolitipie în sisteme ternare. El a perfecţionat metodele de sinteză a monocristalelor soluţiilor şi compuşilor semiconductori, a cercetat o serie de compuşi semiconductori cu proprietăţi fotoelectrice şi luminiscente. Cercetările lui Sergiu Rădăuţanu s-au învrednicit de recunoaştere largă în lume, fiind ales membru de onoare al Academiei Române, al Academiei de Cosmonautică "K.Tiolkovski", al Academiei de Ştiinţe Inginereşti a Federaţiei Ruse. Este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producţiei pe anii 1983 şi 1998 (post-mortem). în ultimii săi ani de viaţă, parcă intuindu-şi sfârşitul prematur, academicianul Sergiu Rădăuţanu a lucrat cu multă însufleţire asupra unei mari lucrări de sinteză cu titlul "Compuşii semiconductori ternari şi multipli", avându-i în calitate de coautori pe colegii săi Ernest Aruşanov, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat în fizico-matematici, profesor universitar, Leonid Culiuc, doctor habilitat în fizico-matematici, profesor universitar, Victor Tăzlăvanu şi Vladimir Ţurcanu, doctori în fizico-matematici. Cartea aceasta poate fi considerată cartea vieţii lui. Potrivit opiniei academicianului Dumitru Ghiţu, coleg şi bun prieten al lui Sergiu Rădăuţanu, nucleul cărţii îl constituie cele peste 1000 de publicaţii ştiinţifice, în mare parte găzduite in ediţii internaţionale de prestigiu, inclusiv 30 de monografii, culegeri de articole şi volume colective ale multiplelor conferinţe ştiinţifice în domeniul respectiv, precum şi mai mult de 100 brevete de invenţii. De asemenea, cartea reflectă activitatea intensă a unui mare colectiv de cercetători în domeniul materialelor semiconductoare pe parcursul a câtorva decenii în cadrul Institutului de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe sub conducerea lui Sergiu Rădăuţanu.
     În ultimii săi ani de viaţă academicianul Sergiu Rădăuţanu a desfăşurat o febrilă activitate publică, fiind preşedinte al Societăţii "D. Cantemir", preşedinte al Fundaţiei "D.Gusti". Un eveniment de importanţă majoră în viaţa republicii a constituit prima Conferinţă ştiinţifică NATO la Chişinău, organizată de savantul Sergiu Rădăuţanu cu concursul Primăriei municipale (1996). Este memorabilă organizarea în 1993 a Chişinău, cu concursul nemijlocit al savantului, a Congresului Internaţional al Academiei Româno-Americane cu tema "Moldova: deschideri culturale şi ştiinţifice spre Vest". Colegi fiind de spirit şi de generaţie, preocupaţi de două domenii gemene, destinul ne-a unit încă din anii studenţiei, mai întâi în munca de popularizare a noilor descoperiri în cadrul Societăţii Republicane "Ştiinţa", în fruntea căreia se afla pe atunci eruditul profesor Antonie Ablov. Cele mai populare lecţii erau cele cu tema "Energia nucleară şi posibilele aplicaţii" şi toate textele noi erau recenzate de unul dintre noi şi supuse unor ample discuţii. Această muncă întru propagarea ştiinţei ne-a însoţit toată viaţa, indiferent de posturile de mare responsabilitate pe care le-am ocupat în conducerea diverselor secţii şi consilii metodice atât acasă, cât şi în fosta URSS, la care s-a adăugat mai apoi munca în Comisia de Istorie a Ştiinţei şi Tehnicii din Moldova, precum şi în cadrul Secţiei Moldave a Asociaţiei Naţionale a istoricilor şi filosofilor preocupaţi de ştiinţele naturii şi cele tehnice din fosta Uniune Sovietică, astfel încât de câteva ori pe an ambii participam la diverse plenare şi congrese, călătorind de obicei în acelaşi tren sau avion, fiind cazaţi în acelaşi hotel şi fiind mereu invitaţi la aceleaşi recepţii. Toate acestea îmi permit să evoc figura morală a distinsului savant şi om de omenie, cu pornirile sale vulcanice bine dirijate, cu inteligenţa-i sclipitoare ,bine orientată în timpul pe care-l trăiam, cu dinamismul şi operativitatea ieşite din comun, radiind peste tot mărinimie şi voie bună. Sergiu Rădăuţanu a fost o personalitate fascinantă, înzestrată cu toate calităţile unui veritabil lider: o valoroasă experienţă profesională şi de viaţă, energie creatoare inepuizabilă, exigenţă faţă de sine şi faţă de cei din preajmă, simţ acut al responsabilităţii, optimism şi dragoste nestăvilita de viaţă şi de oameni, sentiment permanent al efortului comun, iar peste toate trona profundul sentiment al patriotismului şi al interesului naţional.
     Marea şansă a vieţii acestui strălucit intelectual a fost că aceste calităţi au putut să se manifeste şi au fost intuite perfect de către discipolii săi şi de către toţi acei care au avut să-l întâlnească, să colaboreze cu el.
     La dispariţia fizică a lui Sergiu Rădăuţanu, savantul român, profesor, doctor inginer Dorel Zugrărescu, membru al Academiei Române, director al Institutului de Geodinamică, avea să formuleze afirmaţia noastră de mai sus într-o sintagmă memorabilă, pe care o reproducem: "Realizările cercetătorului Sergiu Rădăuţanu în fizica şi chimia semiconductorilor, în aplicarea în tehnică a semiconductorilor multipli, în electronica corpului solid vor trăi veşnic. Spiritul său va fi prezent în spiritul zecilor de doctori în ştiinţe şi al sutelor de cercetători pe" care i-a format. Suntem speriaţi numai de faptul că, în acest moment, simţim în mod dureros că de azi înainte va lipsi liantul extraordinar pe care prezenţa sa reuşea să-l asigure, păstrând alături personalităţi puternice şi impunând celor prezenţi să treacă peste neînţelegeri mărunte pentru a putea contribui împreună, la construirea Edificiului Cunoaşterii, edificiu căruia marele nostru prieten dispărut i-a dedicat întreaga viaţă".
     Nu este întâmplător faptul că Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, în cadrul căreia a fost şef de laborator, vicepreşedinte, director al Centrului de Materiale Semiconductoare, s-a adresat cu un demers Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei cu propunerea ca numele academicianului Sergiu Rădăuţanu să fie conferit Universităţii Tehnice, aceeaşi doleanţă având-o şi conducerea acestei Universităţi. De asemenea, pe faţada Universităţii Tehnice a fost dezvelită o placă comemorativă cu un basorelief, pe care sunt încrustate următoarele cuvinte: "în acest edificiu, în anii 1964-1973, a activat primul rector al UTM., acad. Sergiu Rădăuţanu". Printr-o decizie a Primăriei, strada Studenţilor din sectorul Râşcani al capitalei va purta numele lui Sergiu Rădăuţanu. Mai devreme sau mai târziu timpul le pune pe toate Ia cale. Evident, calea adevărului. Într-o sublimă evocare intitulată "Prometeu al neamului", academicianul Sergiu Rădăuţanu căuta într-un mod metaforic să surprindă profilul unui strălucit coleg al său din alt domeniu, Nicolae Testemiţanu, fost ministru al sănătăţii, astfel: "Aţi avut vreodată posibilitatea să admiraţi Carpaţii la răsărit de soare? încetul cu încetul se destramă negura nopţii şi în zare apar brazii seculari, care în pofida vremii şi vânturilor se fac mai falnici şi mai mândri pe coama munţilor. Aidoma şi printre oameni există firi de esenţă tari, care îndrăznesc în pofida crivăţului rece şi a timpurilor de restrişte, să-şi asume răspunderea pentru a deschide semenilor săi drum spre soare, spre lumină şi cunoştinţe". parafrazându-i, vom afirma chiar cu propriile-i cuvinte că un asemenea om a fost el însuşi, academicianul Sergiu Rădăuţanu.
     Cu picioarele adânc împlântate în Solul străbunului nostru pământ, pe care l-a iubit cu uitare de sine, cu fruntea sprijinită în piscurile Carpaţilor, din care a sorbit cu nesaţ prospeţime şi vigoare, Sergiu Rădăuţanu veghează cu ochiul său pătrunzător pasul şi suflarea noastră pământeană, amintindu-ne în permanenţă veşnica înţelepciune populară: "Apa trece, pietrele rămân".