Strict Standards: Declaration of Submenu::create_submenu() should be compatible with manageMenu::create_submenu($id, $query) in /home/j00wo3/public_html/includes/Submenu.php on line 4
Pagina principală
 
Particpant la concursul WebTop

Marinciuc Aurel „O zi din viaţa unui om şi trei fotografii”

     Zilele trecute, am mers pe vechea stradă "a Fântânilor", care poartă astăzi numele lui Anatol Corobceanu, şi am dat de casa în care se află redacţia FLUXULUI. Păi, stai! - mi-am zis. Aici, în această curte, m-am pregătit împreună cu Sergiu Rădăuţan (coleg de Universitate) pentru sesiunea de iarnă 1950-51. Era chiar casa lui proprie, numai că, la întoarcerea din România, familia a obţinut doar o aripă, cea din curte. Mi-am mai amintit că, la 17 iunie, Sergiu ar fi împlinit 72 de ani. Şi m-au podidit aducerile-aminte. Am fost martor la clipele lui măreţe, precum şi la cele mai negre zile ale colegului meu. Cred şi acuma că lovitura de graţie, care i-a scurtat viaţa, i-au dat-o nomenclaturiştii anilor '70. Printre numeroasele injurii şi etichetări cu care l-au "învrednicit" ideologii epocii era şi cea de "voluntarist".
     Ce-i drept, e drept! Dacă lui Rădăuţan îi venea o idee ce-i părea bună şi utilă, apoi o realiza imediat, fără a mai alerga prin instanţe şi pe la şefi. Un exemplu: într-un cerc de academicieni moscoviţi se discutau variantele de organizare a unor "şedinţe în teren", adică undeva în provincie. Fiind prezent la acea discuţie, Sergiu a priceput imediat toate avantajele acelei acţiuni: la Chişinău sosesc dintr-o dată o duzină de fizicieni, notorietăţi de talie mondiala. La Moscova trebuie să-i cauţi cu lunile pentru consultaţii, iar aici îi ai la dispoziţie o săptămână întreagă. Poţi să aranjezi susţinerea tezelor în institute de prestigiu, găseşti oponenţi, rezolvi problema publicaţiilor, pui Ia punct finanţarea proiectelor şi a elaborărilor în comun etc. în fine, o ocazie fericită pentru toţi fizicienii profesionişti din Chişinău, pentru savanţii debutanţi, tineretul studios ş.a. Cheltuieli - mai nimic, căci drumul, cazarea erau din contul Academiei centrale; cel mult - costul unei serate, un fleac pe vremea ceea (din fericire, marii beţivani printre savanţi sunt o raritate).
     Aşadar, pentru perioada 1-5 octombrie 1973 a fost fixată şedinţa Secţiei de fizică generală a AŞ a URSS. O onoare pentru orişice centru universitar, ştiinţific, cultural (titlu, la care pretindea şi Chişinăul). Luni dimineaţă (1 octombrie), Sergiu Rădăuţan, rector şi academician, plecase la Aeroport să întâlnească înalţii oaspeţi. Oaspeţii erau, într-adevăr, înalţi. Printre ei - un laureat al Premiului Nobel, 5 academicieni şi tot atâţia membri corespondenţi (mai toţi directori de mari institute). Dar am uitat să vă amintesc că pe vremea ceea întreaga ştiinţă, cultură şi învăţământul intrau şi în sfera preocupărilor unei alte instituţii - a Comitetului Central. Cei de acolo aveau obiceiul să te găsească tocmai când ţi-era lumea mai dragă. A fost trimisă o maşină din urma lui Sergiu Rădăuţan, să-i comunice că "este aşteptat urgent" la "cc" . Acela vine şi află că Biroul cc -ului a hotărât să-1 destituie din postul de rector al Politehnicii.
     Trebuie să recunoaştem că mari "umorişti" mai erau cei din CC ! După ce timp de trei ani au şantajat Politehnica, au "linşat" catedre întregi (numai de la catedra mea au fost alungaţi 6 oameni, iar de la catedra de construcţii de maşini - 7 specialişti), ei au ales cel mai potrivit moment, ca să-i spună rectorului că "a pierdut controlul", că "a rămas voluntarist" etc. Şi, pe deasupra, că provine "din boieri".
     Nişte mediocrităţi îl maltratau cu multă plăcere, în mod sadic, pe un savant şi un intelectual, pe unul dintre puţinii politicieni valoroşi pe care i-am avut. Peste o jumătate de oră, rectorul era în cabinetul său. L-am ajutat să-şi împacheteze hârtiile. Am asistat Ia clipa dureroasă, când fondatorul (şi creatorul) Politehnicii şi-a părăsit cabinetul, în care n-a mai călcat aproape 20 de ani. Iar peste o altă jumătate de oră s-a dus să participe la marea sărbătoare (inspirată şi organizată de el - întâlnirea fizicienilor noştri cu celebrităţile sosite. Cele câteva poze ilustrează acele clipe, şi triste, şi măreţe. Pe prima fotografie îl vedeţi pe academician complet demoralizat. Atmosfera generală - ca la înmormântare. Cotoii de la cc au avut grijă ca vestea senzaţională să ajungă la participanţii la reuniune înaintea sosirii lui Rădăuţan.
     În pauză, se apropie de el marele fizician, laureatul Premiului Nobel, Alexandr Mihailovici Prohorov (unul dintre inventatorii laserului), şi-i dă cel mai potrivit sfat: "Uite, Sergiu. Ia dă-i în mă-sa!...". Excelentă soluţie! "Noi ne-am sfătuit aici cu academicianul Nicolai Dmitrievici Deviatkov şi cu alţii, a continuat marele savant, şi-ţi propunem să treci la Moscova. îţi facem institut şi fugi de catârii aceştia provinciali". Pe cea de a doua poză Sergiu Rădăuţan se întreţine cu Alexandr Prohorov. După cum vedeţi, parcă şi-a mai revenit. La sfârşitul primei zile de lucru s-a făcut şi o poză, în faţa Institutului de Fizică. Cineva turnase o anecdotă şi veselia generală i s-a transmis şi lui Rădăuţan, care si-a regăsit complet calmul şi voia bună.
     A doua zi am plecat cu vreo zece savanţi la Doina (pe atunci Puşkino), la foştii colegi de şcoală, Anîşoara şi Vanea Irodoi. Timp de vreo 20 de ani, oaspeţi ai acestor învăţători de ţară au fost zeci de mari fizicieni sau matematicieni. în toiul petrecerii, academicianul Prohorov îl întreabă iarăşi pe Rădăuţan: "Ce zici, te facem moscovit?" Rădăuţan a zâmbit şi a răspuns: "Oricât de greu mi-o fi aici, dar rămân!" Şi bravo lui!
dr. Aurel Marinau,
conferenţiar la Universita¬tea Tehnică, pentru FLUX

1. Acad. N. D. Deveatcov (Moscova); 2. Acad. V. V. Migulin (Univ. Moscova);
3. Acad. T. Malinovschi; 4. Acad., laureatul Premiului Nobel - A. M. Prohorov;
5. Acad. VI. A. Andrunachievici; 6. Acad. Sergiu Rădăuţan; 7. Acad. Vsevolod Moscalencu;
8. Prof. Anatol Casian; 9. Prof. Mircea Miglei; 10. Prof. Mircea Şmigliuc; 11. Acad. Victor Kovarski.